Vis.....

Da...aseara am trait un Vis aievea....
O atmosfera putin fada, care nu anunta multe...scena intunecata..deodata o melodie de flasneta...nu-i cine stie ce...in mijlocul scenei...un OM... putina pantomima..nu mi s-a parut cine stie ce.. am zis: eh, un spectacol de comedie...primul sketch cam asta a si fost..la prima vedere...
Urmatorul..un telefon suna...mimica extraordinara...sunt deja in masina alaturi de el...putina actiune...vrei dragoste? trebuie sa stii sa accepti si ce apare in urma ei..(de ce orice in ziua de azi are si o tenta erotica? dar nu, nu este vorba despre asta: eroticul si vulgarul sunt o parte integranta a noastra)...din pacate...telefonul suna ocupat..am revenit....
un pianist..un geniu neinteles....un saltimbanc ....sau un om dedicat noua..oamenilor....nu suntem toti la fel???
If you want to be strong smoke British Tobbaco: comisarul Moldovan si James Bond in aceeasi persoana...some love again.....ai obosit deja? If you want to be strong...don't smoke at all....
Un cowboy mai nataflet.....sau un artist desavarsit al Step-dance-ului...sau e un cal invizibil pe scena....noi pe cine aplaudam.....actorul...partenerul sau de scena, acel cal invizibil si timid...sau modestia (foarte bine camuflata) a Omului de pe scena, si talentul sau?
Un copil...un adult...o pusculita..moneda din pusculita.. daca ar avea mai multe..ooo, dar ce usor ar fi...e atat de stramta celula...evadeaza....inca o celula..inca una....inca una....e viata care ne pune la incercare, sau doar o poveste trista, sau eterna lupta pentru supravietuire????? ....pusculita se sparge..moneda...moneda sta cel mai bine in manuta copilasului...il va face fericit, chiar daca inseamna doar o bomboana..dar e a lui..si prin el suntem si noi, cei mari...
2 maini?..sau 2 persoane?...rad, plang, alearga, cad, vesele, triste, comice, tragice...viol...dragoste...moarte...tragedie...parere de rau..nu e oare prea tarziu???
in ultima parte....nu reusesc s-o sintetizez in nici un fel...eram intr-o stare de reverie semiconstienta....care e realitatea, care e visul..al lui.. al meu????
trebuie sa plecam si acasa...dormim....mancam.....suntem sclavii indobitocizati ai calculatorului..ai televizorului...hai acasa....cine a avut ceva de invatat a invatat...
nu intotdeauna e nevoie de cuvinte.....!!!!


Daca ai avut rabdare sa citesti pana aici, probabil mai ai inca 20 de secunde sa citesti in continuare, ca sa intelegi exact despre ce e vorba:
Aseara am vizionat piesa Vis, a actorului, ba nu, a omului Dan Puric, la invitatia unui bun prieten. Nu stiam la ce sa ma astept, am mers mai mult pentru ca stiam ca nu am sa mai am ocazia sa mai vad o piesa a lui, avand in vedere ca se joaca atat de rar...si totusi a facut inconjurul lumii.
Nu credeam ca o piesa de teatru fara cuvinte va putea atinge atatea puncte inlauntrul meu cel putin... dar se pare ca mimica, kinetica fac minuni, pot fi mai expresive si mai dezrobitoare decat cuvintele...am prins cat de mult am putut din emotiile omului de pe scena, am absorbit cu nesat toate expresiile lui, m-am identificat cu ele.. cred ca asta a intentionat si omul de pe scena.
Am fost hipnotizat de talentul sau si dedicatia sa: in ultimul sketch, vorbesc serios, am fost parca hipnotizat..nu deosebeam realitatea de ireal..si nu eram obosit....
Off, nu am cuvinte suficiente, nici ca numar, nici ca semnificatie, sa pot ilustra simtamintele pe care le poate induce aceasta piesa..cel mai bine se savureaza pe scaun...in picioare, in sala...in sala de teatru..in fata Omului...IN LINISTE!

Foarte frumos a scris despre Dan Puric si jurma

Rabdare: